colaj lansare IMG_1779 IMG_1780 IMG_1784 IMG_1785 IMG_1787 IMG_1789 IMG_1795 IMG_1801 IMG_1805Ieri am lansat oficial în fața publicului prima mea carte, ”Poveste de trezit copiii – Cum venim pe lume”. A fost frumos, cu oamenii calzi și receptivi. Atât de receptivi încât nu au avut nimic de întrebat 😀 Și eu, vai ce emoții am avut… Cred că ei, săracii, de aia nici nu mi-au pus întrebări la sfârșitul discursului meu, că m-au văzut așa împrăștiată și pierdută. Bine că n-au fost mai mulți oameni, atât de aeriană am fost. Cum am mai spus, mă exprim mai simplu în scris.

Poate că dacă Dragoș Popescu, fostul meu coleg de la ziarul Adevărul și actual partener a lui Seb la site-ul de știri Ora de Sibiu, nu ar fi vorbit atât de frumos despre mine, nu m-ar fi gâtuit așa emoția:D Și bine că a mai vorbit și Maria Proca, o veche prietenă, mămica unui băiat de 9 ani, Alexandru, care mi-a spus că-i place cartea mea, dar ”nu toate desenele sunt reușite” 😀 Știu, unele mi-au ieșit mai bine, altele mai puțin.

Ziua a început greu, după o noapte dormită prost, că Yago s-a tot trezit și a tot plâns. Am prins viață când am văzut că începe ploaia. Ieșisem să găsesc o frizerie să mă tund (nu știți voi cum e cu păr scurt, câțiva milimetri pot strica aspectul :D) și m-a prins o torențială de vară pe centru. Eram fericită că plouă acum. Asta însemna că erau mari șanse să nu mai plouă după masă, la 16.30, când aveam lansarea în aer liber, în curtea Muzeului Brukenthal din centrul Sibiului. Eram eu în fericirea mea și întreb un polițist comunitar unde e cea mai apropiată frizerie. Omul îmi spune și zice că mă cunoaște. Eu mă umflu în pene și zic ”poate” gândindu-mă că uite, omul citește bloguri, și citește blogul meu. După care el ”nu cumva v-am legitimat de curând?”. Aha, deci, nu că aș fi vreo vedetă, ci un soi de suspectă 😀

Ploaia m-a înșelat. E greu să faci predicții asupra ploii de la Sibiu. Nu numai că n-a fost singura ploaie a zilei, dar următoarea a picat chiar înainte de lansarea cărții. Din fericire, s-a rezolvat foarte frumos după un soi de întâmplări fericite. Yago a fugit după unul din pisicii muzeului, pisicul a intrat în biroul directoarei, Yago după el, și așa doamna a văzut că pregăteam lansarea cărții pe gangul din fața biroului și ne-a deschis una din sălile de expoziție.

Cred că ploaia a speriat lumea, poate că ar fi venit mai mulți oameni altfel. Poate au gândit că o să dăm bir cu fugiții, că ce carte se poate lansa pe ploaie. Dar eu cred că asta a fost cu un scop. Mai mulți oameni mi-ar fi mărit emoțiile. Așa că vreo 25-30 câți au venit au fost tocmai cât a trebuit.

Am cunoscut în ultimele zile o mulțime de oameni minunați pe care îi știam doar de pe net. Sau pe care nu-i știam deloc. O MULȚIME. Nu-mi vine să cred cât de mulți sunt oamenii buni. Sunt o norocoasă să-i cunosc. Și la lansare au venit o parte dintre ei, chiar de nu erau din Sibiu și nici din apropiere. Le mulțumesc mult!

Și vouă, tuturor celorlalți pe care nu vă cunosc încă, vă mulțumesc. Că mă citiți, că mă criticați, că mă comentați. Și că ați primit atât de bine cartea mea, că o cumpărați și că sunteți interesați să o comandați. Una din cele mai frecvente întrebări în legătură cu cartea este că de unde se poate cumpăra.

De aici www.cumvenimpelume.ro

Aici am scris toate lămuririle pentru cei care vor să o comande