Limonada cu miere si ghimbir este doar una dintre bauturile racoritoare sanatoase ce se pot face in casa din fructe si legume proaspete. Ghimbirul este un aliment cu proprietati terapeutice extraordinare, neaparat cautati pe net despre el, eu m-am indragostit de aceasta limonada chiar daca gustul ghimbirului, asa, de unul singur, mi se pare prea aspru.

Oamenii, omenirea, lumea, este foarte ciudata. Chiar si in perioada de mari descoperiri prefera sa traiasca mai departe ca si cum nu s-ar fi intamplat nimic. Isi iubeste atat de mult stilul de viata si obiceiurile incat cauta argumente, mai tari sau mai slabe, cu care si le apara. Prefera ignoranta, isi pune ochelarii de cal si merge mai departe cu ce stie. Chiar de-i rau.

Altfel cum s-ar explica alegerile alimentare atat de nocive pe care le fac cei mai multi oameni? Cand merg la cumparaturi aleg prost. Cand gatesc acasa, aleg prost. Cand mananca, aleg prost. Judec, din nou? Da, clar, judec metehnele societatii. Denunt raul unde-l vad. Si spun ca este o legatura directa intre aceste alegeri gresite si nivelul de sanatate precara la care a ajuns societatea vestica. Bolile abundentei, bolile bunastarii populatiilor dezvoltate economic si tehnologic, aceste boli crunte sunt corelate direct cu dieta alimentara si stilul de viata.

Nu avem educatie alimentara, ca societate, industria alimentara “ne educa” zilnic asa cum e mai bine pentru profit. Plecam de mici copii cu informatii gresite privind mancarea, in scoala nu se face educatie despre nutritie mai mult de stadiul ala “vitaminele, mineralele, proteinele si acizii grasi sunt esentiali pentru sanatate”, iar ca adulti nu avem mari interese pentru ce punem in farfurie. Noua, si la randul nostru, copiilor nostri. Daca eu, personal, le gasesc scuze parintilor mei ca nu m-au invatat lucruri esentiale despre hrana, parintilor din ultimii ani, nu o pot face. Ce naiba, internetul si cea mai mare librarie a lumii se afla la indemana oricui, si in satul meu natal scoala are calculatoare si conexiune la net, aproape fiecare familie tanara din comuna are calculator si abonament de date.

Oamenii se joaca cu sanatatea copiilor lor si nu-nteleg ca-si conduc familia spre boala. Pun zi de zi in farfuria copiilor lor zahar, intr-o forma sau alta, si gandesc ca nu e asa de rau, e doar putin zahar. Le dau sa manance produse inalt procesate la scara industriala si numesc asta hrana. Le ofera cereale la micul dejun si spun ca-s sanatoase, ca asa zice la televizor. Le cumpara biscuiti si napolitane pentru pachetelul de la scoala si gandesc ca e bine, are copilul ce manca la scoala, nu ramane cu burta goala. Le dau la cina semipreparate sau produse congelate cumparate de la supermarket pe care le baga la microunde si spun ca din “lipsa de timp”, oricum, “cat rau pot sa faca, am citi pe eticheta si n-au E-uri”. Le fierb paste peste care pun un sos, de la conserva sau borcan, cel mai adesea cumparat si el din magazin, si rad niste branza si numesc asta “mancare buna”. Ung doua felii cu crema de branza, margarina sau unt, pun niste salam sau parizer intre, si gata gustarea dintre mese, “vai ce buuuuuuna e!”.

Dar unde sunt nutrientii, unde sunt vitaminele si mineralele de care are nevoie corpul uman, unde sunt enzimele si aminoacizii, une sunt acizii grasi? Doar pe ambalajele cerealelor pentru micul dejun care spun ca au magneziu si fier, pe cutia de lapte care promite vitamina D si calciu, pe sucul de porocale de la cutie care are vitaminele A si C, pe biscuitii care zic ca au fibre si vitaminele din complexul B, pe pastele fainoase cu care italienii se lauda ca au o “dieta sanatoasa”. Acolo sunt vitaminele si mineralele, doar pe ambalaj. Industria alimentara este o afacere, si ca orice afacere n-are niciun interes in binele consumatorului. Reclama este mincinoasa, ambalajul este si el inselator, informatiile de pe eticheta se joaca cu jumatati de masura si se bazeaza pe nestiinta si ignoranta cumparatorului.

Asta e adevarul, oamenilor le place sa fie mintiti. Le place sa li se spuna ca au dreptate, e ca ei, asa e, “de unde, domne, sa mai cumperi un mar sanatos sa dai la copil, nu vezi peste tot la tv ca nu mai creste nimic fara ingrasaminte si pesticide? Si ale bio-s la fel, tu crezi ca aia nu le stropesc?”. Le place sa se complaca, sunt comozi si incomoditatea unor adevaruri imense, cat China de imense, ii fac sa se zburleasca. Daca-i zici unei mamici de care-ti pasa, ca ti-e prietena sau ruda, sa nu-i mai dea Chocapic (sau ceva in genul) copilului, ca cerealele extrudate sunt foarte toxice, ca mai contin si zahar care este si mai otravitor, ca-s stropite cu minerale si vitamine sintetice care si ele provoaca dezechilibre in functionarea organismului, ce-o sa zica? In cel mai bun caz o sa dea din cap, ca “da, asa este”, dar o sa spuna si “dar lui ii plac cerealele, ce-o sa-i mai dau acum sa manance la micul dejun?” si probabil ca va continua in acelasi mod, ignorand adevarul. Dar in majoritatea cazurilor iti va spune ca „judeci, ca cine esti tu sa faci educatie despre nutritie cu noi, nu-mi spune mie cum sa-mi cresc copilul!”. Iar daca se va abtine sa zica ceva e pentru ca asta e ceea ce gandeste. Am astfel de exemple, chiar si in familie…

Se mai mira cineva ca un copil care mananca astfel nu poate aprecia gustul unei legume nefierte, savoarea unei salate verzi stropita cu zeama de lamaie sau morcovul razuit? Asa se scuza multi parinti cand, la masa, toata lumea mananca si niste frunze sau bucati de zarzavat langa restul mancarurilor, numai copilul nu, “lui nu-i plac salatele, ce sa-i fac, sa-l oblig?” si asta a fost tot efortul parintelui in directia asta. Urmatoarea zi, la supermarket, umple cosul cu pachete de biscuiti, paine, paste, cereale, lapte, iaurturi cu fructe, branzeturi, ceva bauturi racoritoare “fara zahar”, mezeluri, cremvusti, pizza congelata si alte cutii de semipreparate, “sa fie, acolo, in congelator, ca n-am mereu timp sa gatesc”.

Singurele legume si fructe sunt cumparate, de acelasi parinte “care-i vrea binele copilului sau, ca doar nu exista parinti care vor sa-si imbolnaveasca copiii”, sunt cele cumparate de la raionul de verdeturi din acelasi supermarket. E mai comod asa, ca nu presupune mers in alta parte, la un magazin cu produse proaspete locale (aprozar, fruterie, etc) sau la o piata de fermieri. Cere timp alocat cautarii, ca nu peste tot sunt piete la fiecare colt de bloc, e de umblat la inceput, e de vorbit cu oamenii, e de avut incredere in ei, e de testat, dar fructele si legumele sanatoase exista, indiferent ce nivel de poluare a atins solul si aerul planetei mileniului 3.

Nu am intalnit niciodata mai multe scuze ca atunci cand discutiile au ajuns la mancare si nutritie. Asta e omul. Ii place sa-si scuze actiunile si comoditatea si sa dea vina pe altii, sa spuna ca oricum n-are cum face alegeri sanatoase ca n-are de unde, ca totul e otravit, ca nimic nu mai e ca inainte. Iar cand apare boala, intotdeauna e de vina oricine altcineva si orice altceva decat mancarea din farfurie.

Aici nu e vorba de a manca vegetal, de a manca vegan crud sau de a manca eco. E vorba de a gasi alternative sanatoase la alegerile alimentare actuale care sunt distrugatoare. Zaharul si toti inlocuitorii chimici, faina, cerealele si pastele rafinate, lactatele, conservele, semipreparatele si mancarurile congelate, dulciurile si produsele de patiserie si panificatie, mezelurile si produsele din industria carnii. Despre toate se stie cat de nesanatoase sunt. Nu e nicio teorie a conspiratiei, chiar sunt otravuri in stare lenta. Cand se va destepta lumea si va alege sa le scoata din frigider si din farfurie? Habar n-am. Si, oare, de ce-mi pasa atat de mult? Ce daca sunt si rude de-ale mele care merg inainte cu turma? Viata lor, sanatatea lor, corpul lor, vitalitatea lor, moartea lor. Suna cinic?

„Viata este o tragedie a nutritiei. Omul isi sapa propria sa groapa cu cutitul si furculita”, Arnold Ehret.

PS. nu aduc doar acuze obiceiurilor alimentare bolnavicioase fara sa dau si solutii. Dar nici nu ma apuc sa scriu retete sanatoase de mic dejun, pranz sau cina pentru copii, sunt destule mamici responsabile si documentate pe net care fac asta. Cristela este o astfel de mamica, setea ei de adevar si dorinta de a-si creste copiii cat mai sanatos si mai firesc ma fac s-o respect si s-o admir enorm. O alta mamica interesata de calitatea caloriilor care compun meniul copiilor sai e Olivia.

Limonada cu miere si ghimbir este doar una dintre bauturile racoritoare sanatoase ce se pot face in casa din fructe si legume proaspete. Ghimbirul este un aliment cu proprietati terapeutice extraordinare, neaparat cautati pe net despre el, eu m-am indragostit de aceasta limonada chiar daca gustul ghimbirului, asa, de unul singur, mi se pare prea aspru.
Limonada cu miere si ghimbir este doar una dintre bauturile racoritoare sanatoase ce se pot face in casa din fructe si legume proaspete. Ghimbirul este un aliment cu proprietati terapeutice extraordinare, neaparat cautati pe net despre el, eu m-am indragostit de aceasta limonada chiar daca gustul ghimbirului, asa, de unul singur, niciodata nu mi-a placut.