Tenerife si Teidele, din largul oceanului Atlantic
Tenerife si Teidele, din largul oceanului Atlantic

Ce poate fi mai relaxant decât să îți începi săptămâna cu o zi liberă, urmată de una pe jumate liberă și apoi de alta  complet liberă, iar joi să nu trebuiască să te trezești?! Iar peste toată abundența asta iluzorie de libertate să mai și călătorești, din Tenerife spre Gran Canaria!

Ce ți-e și cu tehnologia asta. În mijlocul Atlanticului, în timp ce Je își moțăie răul de mare pe feribotul Volcano del Teide, eu profit să prind pasul blogului, admirând Teidele, luminat de răsărit printr-o fantă lăsată de nori. Mi-e cam somn, după doar două ore de somn azi noapte, așa că voi fi scurt și probabil puțin incoerent.

Je înfruntă mai bine tangajul la orizontală

 

Multe s-au mai petrecut, dar vremurile când o ardeam pe malul Atlanticului par acum îndcepărtate, deși nu sunt mai mult de două luni de atunci. Ultima oară vă invitam la un Mojito, pe plajă. noul meu loc de muncă. Acum vă invit la același Mojito, la fel de bun, putin mai mare și cu un euro mai scump, dar într-un bar tapas, foarte aproape de unde era chioșcul.

Era…pentru că nu mai e. Miercuri se fac trei săptămâni de când l-am făcut fărâme, după ce sistemul corupt din administrația locală a învins, pentru moment.  Rezumatul e simplu. S-a demolat un chioșc și o afacere, pentru ca altcineva să facă un chioșc aproape identic, în același loc și o altă afacere.

Așa că, iată-mă acum pășind mai departe în cariera mea de chelner/barman și ce se mai găsește, la Tropical Bar&Tapas, localul deschis de Domingo, în urmă cu un an. Afacerea a crescut frumos și are deja propria clientelă, ceea ce-i dă valoare, pe lângă vadul bun, în buza falezei.

Privită de după tejghea, munca asta nu e deloc floare la ureche și e foarte obositoare. De exemplu, nu cred că am stat toată viața atât în picioare cât am stat de când lucrez la bar. Poate că exagerez puțin, dar sunt per aproape. De spălat pahare, nu mai spun nimic, iar de berea ce mi s-a scurs prin mâini, nici atât. Muncă și iar muncă, de la 13 la 16 și de la 20 la 2 sau 3 noaptea.

Cum eu nu sunt genul care să își doarmă zilele libere, călătorim, profitând de faptul că unchiul și mătușa mea sunt veniți din Germania, în concediu în Gran Canaria. Pentru impresii de pe insula vecină o las pe Je să se exprime, că o face mai bine ca mine.

Noutăți mai sunt multe, dar acu’ nu am vreme. Se vede deja Gran Canaria și tocmai am aflat că avem cameră rezervată la Riu Papayas, așa că rămâne pe altă dată.

Cam răcoare pentru piscină:)
Terasa lui Vulcano del Teide