Vrând, nevrând, deși nu circul cu autobuzul și nu aveam treabă la vreo instituție publică, m-am lovit săptămâna trecută de „Huelga General”,  greva generală din Spania.

Spaniolii sunt mai hotărâți și mai solidari când e vorba de drepturile lor. Cel puțin așa îmi pare mie, după ce am citit că sindicatele au scos milioane de oameni în stradă în toată Spania şi i-am văzut şi pe protestatarii canarioţi. Adică dacă în Playa de Las Americas, zonă extrem de turistică a insulei au ieșit în stradă în jur de o mie de oameni, vă închipuiţi ce a fost în Santa Cruz.

Marş pe promenadă

Iar în Insulele Canare, participarea estimată la grevă a fost cea mai mică din Spania, circa 67 la sută. Inţeleg că greva era programată de ceva vreme din cauza reformei pieţei muncii aprobată în septembrie şi a îngheţării pensiilor.

Reforma dă o libertate mai mare companiilor in concedierea angajaţilor pe motiv de criză, precum şi în reducerea programului de lucru. Pe lângă asta, spaniolii sunt revoltaţi şi din cauza unor noi reglementari privind şomajul şi concedierea pe motiv de lipsă nejustificată, în sensul că un şomer are doar o lună de graţie pentru a face un curs de recalificare, fiind altfel penalizat, iar un angajat chiulangiu poate fi dat afară dacă lipseste 20 la sută din timpul de lucru a două luni consecutive, sau 25 la sută din zilele de muncă a patru luni consecutive, într-un an de zile. Amuzant, ştiind cum sunt canarioţii.

Turiştii nu au avut încotro şi s-au amestecat cu manifestanţii

Dincolo de motive, greva generală a fost aici ca un fel de fiesta cu o logistică foarte bine pusă la punct. Oamenii nu s-au dus la muncă şi s-au întâlnit echipaţi toţi cu veste roşii, fluiere şi steaguri ca să mărşăluiască, să ceară demisia guvernului şi să se distreze aruncând petarde, cântând imnul grevei generale (pe care-l puteţi asculta mai jos) şi fluierând sau bubuind la tobe.

Pentru turişti a fost chiar un spectacol, mulţi fotografiindu-se cu manifestanţii în fundal şi încurajându-i. La rândul meu, m-am băgat şi eu în seamă şi am tras nişte poze ca pe vremuri, când mergeam pe la grevele sibiene. Vă las să vă uitaţi la fotografii remarcând un ultim amănunt interesant, căruia nu i-am găsit explicaţie: liderii sindicali au peste tot aceleaşi moace 🙂[nggallery id=75]