yago-mama-burta-si-bazinul

Comandat de pe net, bazinul de naștere a ajuns cu trei zile înainte de Crăciun. Încântarea lui Yago care a țopăit bucuros tot timpul cât l-am umflat și l-am umplut cu apă – în zilele ălea aproape a uitat să numere nopțile până la Crăciun 🙂

L-am încercat, e într-un mare fel. Mai că mi-am dorit să fiu în travaliu, așa de confortabil și relaxant a fost să stau în el. În sarcina cu Yago aproape am decartat o naștere în apă – am ignorat beneficiile ei și am considerat-o un moft modern. Gândeam că în natură niciun animal terestru nu se bagă în apă ca să nască.

Dar în travaliu fiind, cada cu apă caldă din baie mi-a fost cel mai bun prieten (după vasul de WC). Am intrat și am ieșit de câteva ori din cadă în timpul nașterii și la final Yago în apă s-a născut. Atunci mi-am dat seama ce efecte pozitive are apa asupra relaxării generale dar în special a mușchilor uterini. Și am mai înțeles încă ceva. Dacă tot e să fie naștere în apă, măcar să fie într-un vas mai confortabil și mai spațios.

Am scris și atunci cât de îngustă și limitată mi s-a părut cada, care, prin forma ei dreptunghiulară mi-a îngreunat mișcările și… relaxarea. Eu ieșeam din cadă că nu-mi mai găseam poziție care să-mi convină, cada alunecoasă de fontă emailată și îngustă nelăsându-mi prea multe opțiuni comode. Adică e ok pentru o baie de un sfert de ceas, dar nu pentru câteva ore de travaliu.

Atunci am zis că la viitoarea naștere vom cumpăra un bazin special pentru asta. Au trecut aproape 5 ani de atunci (Yago s-a născut în februarie 2012). Acum ne pregătim să-l / s-o primim pe lume pe primul frate / prima soră a lui Yag chiar de ziua lui (sau pe-acolo, sfârșitul lui februarie – începutul lui martie).

Bazinul e cumpărat direct de pe site-ul producătorului, La Bassine, 135 de euro cu totul, transport și vamă pentru insluele Canare. A ajuns într-o săptămână (din UK), l-am umflat cu o pompă clasică de bicicletă într-o jumate de oră, cu pauze și rotiri între noi 3 și l-am umplut cu furtunul cel nou de grădină (cred că tot în câteva zeci de minute). Am încăput toți 3 (deși e varianta mică ca mărine) și a doua zi apa încă era caldă înăuntru – deci păstrează bine temperatura în timpul travaliului, nu trebuie pusă mereu apă caldă (cum am făcut în travaliul cu Yago, când apa din cadă se tot răcea).

Cred cu tărie că femeia se poate relaxa în travaliu încât să aibă o naștere fără chinuri, drame și complicații și fără să stea în apă caldă. Nașterea nu a fost făcută să sperie, să doară și să devasteze femeia. Pe ea se bazazează supraviețuirea fiecărei specii, deci nu avea cum să fie programată ca un act complicat și dureros, că altfel fiecare exemplar feminin ar fi știut instinctiv să se ferească de ea și așa ar fi dispărut toate speciile. Din cauza unui procreări horror.

Durerea vine din tensiune musculară, lipsă de relaxare. Iar astea se cauzează fricii. Și nu frica aia naturală și ancestrală de prădător și pericolele ce pândesc după tufiș. Ci frica sădită de minunata noastră civilizație, evoluată și superstițioasă, care nu acordă științei de milioane de ani a naturii niciun credit ci se lasă condusă de o știință medicală ginecologică tânără, oarbă și arogantă.

Mamele din lumea animală nu nasc în chinuri și urlete. Mamele din culturile mai necivilizate nu nasc cu complicații și durere. Doar mamele îndoctrinate în teoria neputinței umane și a ”chinurilor facerii” au nevoie de exerciții de meditație, relaxarea, vizualizare și practic orice ajutor posibil (cum ar fi bazinul de naștere) pentru a înlătura încordarea și tensiunea din corp. O mamă din Africa nu stă să se gândească cum va naște ori când anume. Burta se mărește, travaliul începe, ea își continuă treburile și de-abia când simte presiunea copilului care coboară în vagin atunci se ține de un copac și naște. Nicio dramă, nicio problemă. Naște și gata.

Sau poate că acum a ajuns doctrina fricii și acolo și nici africancele din Africa nu mai nasc ca pe vremea lui Grantly Dick-Read, în urmă cu aproape un secol, când a documentat prin experiența lui de obstetrician și cartea Childbirth without Fear (e și în format electronic, se cumpără și se descarcă instant, o lectură ce ar trebui să fie obligatorie pentru toate mamele și gravidele, fără să mai vorbim de ginecologi, obstetricieni, moașe și asistente din maternitate – poate o traduce vreo editură și-n română).

Oricum, nașterea în mileniul 21, în mijlocul unei evoluții tehnologice medicale de speriat, poate și trebuie să fie naturală. Fără intervenții medicale, fără medicamente, fără anestezii. Peste 95% din femeile care nasc nu au nicio afecțiune care să le împiedice să se dilate și să nască fără dureri și complicații. Uterul împreună cu hormonii secretați în travaliu formează un sistem care poate naște copilul fără implicarea mamei (sunt cazuri de femei în comă care au născut fără medicamente de dilatare și fără forțe externe care să împingă pe burtă – fapt ce dovedește că uterul știe singur cum să scoată copilul afară). Tot ce trebuie făcut e să nu faci nimic, să nu i te pui în cale. La fel ca femeia din comă.

Iar dacă o piscină cu apă caldă poate face asta, să te relaxeze și să te țină de-o parte, ca spectator, atunci fie – sunt cei mai bine investiți bani pe care o femeie poate să-i cheltuie în sarcină.