UPDATE 1 – 6 mai: peste noapte am primit multe mailuri, vreo 16, cred mă apuc să mai cos câteva ca să vă dau la toți (materiale mai sunt prin dulap, inele am cumparat vreo 50 de perechi). Pentru restul, îmi pare rău, dar uitați o idee, pe ebay se găsesc de multe ori oferte faine de slinguri sh de la mame cărora le-au crescut copiii și nu le mai folosesc.
Prin octombrie anul trecut ne-am apucat de cusut. Portbebeuri. Încă de când eram însărcinată am aflat de minunea asta și așa l-am cărat mereu pe Yago peste tot cu noi. N-am cumpărat niciodată un cărucior, n-am folosit niciodată unul. Am știut instinctiv că îmi va plăcea să-mi port copilul și așa a fost. Și Seb a trăit cam aceleași revelații.
Am cumpărat de toate felurile: fulare elastice, fular fix, slinguri cu inele, slinguri fixe, mei-tai-uri, un rucsac. Mi-a plăcut câte putin din fiecare. Și mi-a plăcut totul de la slingul cu inele. Ăsta este cârpa mea favorită de purtat Yagolinul. Atât de simplă și de versatilă, n-aș vrea s-o schimb cu nicio altă cârpă.
De la primul sling am fost uimită de simplitatea cu care este făcut și am zis că pot și eu să fac. A trecut timpul, eu mi-am mai cumpărat altele, dar de făcut n-am făcut până în toamna trecută.
Atunci eu și Seb ne-am zis că trebuie să încercăm să croim și să vedem, poate iese o afacere din asta. Ne-am luat mașină de cusut, Lidl tocmai avea ofertă în săptămâna aia un Singer cu 150 de euro, maică-mea ne-a făcut-o cadou. În câteva ore am învățat cum se coase. În trei zile aveam deja vreo trei slinguri făcute. A fost dragoste mare. Și umblatul prin mercerii și căutatul materialelor, la fel, pasionant.
Seb, dependent total de Mei-Tai, a început să croiască și să coase Mei-Tai-uri. A făcut câteva. Cred că a lăsat-o mai moale când a văzut cât de mult timp îi ia să facă unul (cap coadă, vreo 4-5 ore, dar cu copil mic în casă mereu, nu ai niciodată 4-5 ore cap-coadă). Apoi a lăsat-o baltă de tot. Cred că din cauza mea, că am renunțat eu.
Am croit, am cusut în diverse feluri, am învățat după tutoriale, am testat. Și apoi m-am prăbușit. De ce? Căzusem în patima mătăsii. Știu, veganii nu folosesc mătase, lână sau piele. Eu eram într-o buclă de ignoranță în care nu-mi pusesem deloc problema mătăsii, nu am avut haine de mătase niciodată. La o întâlnire cu nașii, am văzut totul clar. Și am renunțat să mai fac slinguri din mătase. Cususem doar vreo 20, dar aveam planuri mari, găsisem o mătase specială în Olanda, ar fi făcut slingurile unice. Renunțarea la mătase mi-a distrus castelul meu de nisip și planurile pentru un produs unicat dintr-un material unicat.
Am făcut cadou câteva, am vândut alte câteva. În dulap mai am vreo 5. Alături de ele au mai rămas câteva din muselină (le fac inventarul maine). După mătase, am încercat să merg pe aspectul rustic al inului natur și al bumbacului neînălbit. Am vândut câteva, dar eu nu am fost foarte mulțumită de produs. Nu că nu e rezistent, că pe Yago în muselină și in îl port de 7 luni încoace. Dar nu e acel ceva special. Aspectul… Cu mătasea eram în extaz de fiecare dată când mă uitam la sling sau când treceam materialul prin inele.
Poate că trebuia să continuu căutarea materialului, să încerc să pictez eu niște modele, să nu mă dau bătută. Dar apoi a urmat o perioadă mai grea, a fost pierderea sarcinii, un soi de depresie, problemele financiare, proiectul a fost lăsat închis în dulapul din atelier. Atelierul s-a transformat în camera de joacă a lui Yago iar mașina de cusut în ajutor rapid pentru reparații, mici rupturi, etc.
Inițial aveam planuri mari, Seb trebuia să facă site-ul, gândeam strategia la nivel internațional. După ce-a picat mătasea, mi-a picat toată strategia. Ce-am mai făcut din in și muselină le-am pus pe ebay și alte site-uri asemenea din Tenerife și peninsulă. Fără nicio vânzare. Probabil pentru că nu arată prea atrăgătoare, probabil pentru că entuziasmul și energia mea s-au pleoștit înainte de a începe, de fapt.
Ca s-o scurtez. Avem vreo 10 slinguri în dulap și țin locul ocupat. Mi-a venit ideea să le dăruim când o cititoare m-a întrebat săptămâna trecută dacă mai fac slinguri și cu cât le vând. Nu le mai vând, le dăruiesc. Cele de muselină și in erau la 35 de euro, cele de mătase la 50. Le dăm gratis. Chiar de vom continua proiectul cu port-bebeuri și vom vinde slinguri, va fi cu alte materiale. Deocamdată avem alte proiecte care ne ocupă mintea și timpul așa că trebuie să ne eliberăm. Să face curat. În creier și-n dulap.
Le-am făcut cu mare dragoste și le dau la fel. Pentru că mai bine să folosească unor mame, unor tați și unor copilași decât să stea atârnate pe umerașe.
Le dăruim acelora care nu au avut până acum un port-bebe și-și doresc unul dar din motive financiare nu-l pot cumpăra. Mie, personal, nu mi se pare scump, pentru că eu mereu am comparat costurile port-bebeurilor cu al cărucioarelor. Noi n-am cumpărat cărucior, am cumpărat cârpe. Și ne-a ieșit mult mai ieftin. Dar știu că sunt mulți părinți care, mai mult mental, nu pot renunța la ideea de a avea cărucior (eu le spun că se poate trăi ușor fără cărucior) și ei dau bani mulți pe cărucior sau nu dau, că îl primesc, iar 30-80 de euro cât costă în mod normal un sling cu inele pe site-urile ce le comercializează li se par o cheltuială în plus și nejustificat de mare pentru o bucată de pânză.
Deci dacă ești însărcinată și ai aflat că cea mai bună modalitate de a-ți crește copilul este purtându-l cu tine, în brațe (și aici vine ajutorul minunat al sistemelor ergonomice de purtat copiii) sau dacă ai născut deja și ți-ai dat seama că oricum îl cari destul de mult pe copil în brațe și o cârpă dintr-asta te-ar ajuta, dă-ne pe mail ([email protected]) numele și adresa ta completă, cu cod poștal, stradă, număr, oraș și toate cele și-ți vom trimite prin poștă slingul în plic. Care cum se va nimeri, dar dacă ești vegan și nu vrei de mătase, scrie-ne și asta.
Nu va fi nicio tragere la sorți, e în ordinea mailurilor primite. Vom da un update la textul acesta când ”locurile” au fost ocupate. Și-apoi merge Seb la poștă și le trimite, vă anunțăm că pachetul a plecat spre voi și voi ne dați mail când vă ajung. Din Tenerife în România (deși putem trimite și în orice altă țară sunteți) nu cred să facă mai mult de două săptămâni. Nu e nevoie de comentariu cu feedback, deși dacă simțiți nevoia să ne înjurați că v-am dăruit un sling căruia i se desfac tivurile, ce putem face noi?
A, uitasem, nu vă faceți griji de transport, îl plătim noi. Nu poate fi prea mult pentru un plic de 200 de grame.
*în slinguri pot fi purtați atât nou născuții cât și copiii de 2-3 ani. Yago are 2 ani și 3 luni, cântărește vreo 12 kg și ne este ok cu ele. Pentru copii mai grei de vreo 15 kg, recomand o țesătură mai groasă și mai solidă.
UPDATE 2, 15 mai: dragilor, știu că e o ofertă tentantă, adică ceva ce costă niște bani care e dat moca, fără concurs, fără plata transportului, fără nimic. Dar uitați-vă, vă rog, la data articolului și la update 1. Am scris articolul pe 6 mai, am spus că am vreo 10 slinguri. Cum de credeți că la aproape zece zile după articol încă mai e vreun sling din ălea 10? Și mai apoi, este dat UPDATE încă de atunci, la câteva ore de la publicarea articolului, că deja veniseră aproape 20 de solicitări. Citiți totul, vă rog.