Hai să râdem la caraoche

Io n-am voce. Dacă încerc să cânt ceva se sperie şi curcile surde. Aşa că niciodată n-am urcat pe scena vreunui caraoche. Dar în seara asta merg cu Seb la clubul imperium la o astfel de petrecere. Ce să zic, îi admir pe curajoşii care n-au treabă că se fac de râs, că doar nu sunt singura persoană fără voce. De fapt, sunt o grămadă de oameni care adoră să cânte la caraoche, chiar dacă-s conştienţi de lipsa calităţilor vocale. Şi mai sunt şi ăia care, fără voce fiind, se cred elvis, maicăl ori bănică junior.

Petrecerea din seara asta va fi prima dintr-o serie mai lungă, vor fi selecţii ca la megastar, păstrând, evident, proporţiile, şi, la sfârşit, va fi finala. Ăl mai tare câştigă o excursie la praga. Aşa că io ce zic. Dacă nu aveţi ce vedea la tv (şi e foarte posibil să am dreptate), dacă hoinăriţi deja de vreo zece ore pe zeci şi sute de bloguri şi vă cam dor ochii, ori dacă pur şi simplu vreţi să vă amuzaţi cu faze reale dintr-un caraoche de pab, Seb va transmite în direct pe Ora de Sibiu concursul (a împrumutat o cameră, deci va fi o transmisie mai bună decât de pe nokia lui).

Am fugit. Să aveţi o seară bună dar nebună.