Tenerife are peste 140 de plaje, naturale și artificiale. Majoritatea celor lungi și ample sunt artificiale. Fiind o insulă vulcanică, plajele ei naturale erau, și multe încă mai sunt, înguste, scurte și cu pietriș. Sau cu nisip din rocă vulcanică – adică nisip negru. Așa cum este Playa La Arena (despre care am să scriu un articol în câteva zile).
Însă cea mai populară plajă este fără îndoială Playa de Las Teresitas. Când am ajuns pe insulă, la standurile cu vederi mi-a sărit în ochi plaja ce aduce cu cele din Marea Caraibelor: întinsă, cu nisip auriu, apă de un albastru deschis și mulți palmieri. Era Teresitas, plajă pe care am ajuns să pun piciorul de abia la un an de când sunt aici. Seb o văzuse, într-o excursie de foto de surf făcută cu Dan prin vara anului trecut, dar nu mersesem niciodată. Acum două săptămâni, când ne-am întors din concediu, am trecut să facem niște poze. Doar să facem niște poze, neavând chef după o lungă călătorie cu feribotul să ne lungim la plajă.
Așezată în nordul insulei, la 5 kilometri nord de Santa Cruz de Tenerife, plaja a fost mărită la dimensiunile pe care le are azi (1,5 kilometri în lungime și aproximativ 50 de metri lățime) în 1973. Nisipul auriu și fin a fost adus din deșertul Sahara și se spune că au fost folosiți în această extindere peste 4 milioane de saci. Aici se practică volei de plajă, aerobic în apă, snorkeling iar pe toată lungimea ei se află baruri și restaurante. Ce-i cel mai fain la această plajă e că dincolo de perdeaua de palmieri nu se află nimic altceva decât muntele. Bine, strada cu parcările pentru mașini, dar nimic altceva: nu clădiri scunde, nu clădiri înalte, nu hoteluri, nu centre comerciale, nu nimic. Asta îi dă un aer și mai exotic. Este o mică așezare de pescari la sud, pe un versant, între plajă și capitala insulei, dar nicio stațiune turistică, niciun complex hotelier de multe stele, nimic, nimic, nimic. Doar soare, nisip, munte și ocean. Clar, o să revenim aici.






[nggallery id=92]

Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.