Am ajuns. Nu pot să vă pun poze şi impresiile de drum că suntem pe malul Atlanticului şi nu am prea multă baterie la leptop. Este formidabil pe insulă, chiar dacă cerul e plin de nori şi adie vântul. Mirosul florilor este incredibil, te simţi ca în grădina botanică la pavilionul tropical, iar peisajele sunt de vis.

Dan-calu ne-a pescuit de la aeroport, am mers apoi să mâncăm o salată de fructe de mare murate şi apoi la plajă, să mai prindă omu nişte valuri. Aşa că eu scriu pe blog, Seb face fotografii şi Calu surfuieşte. Deseară vă dau şi poze.

În seara asta ne cazăm la motel, omu ne-a explicat că aici viaţa merge la ralanti şi la ora la care o să ajungem în Los Americas, adică pe la 19, lumea nu mai munceşte aşa cum ne-am închipui noi. Tranquila, ne-a zis, totul în Tenerife se face manana. Adică lasă pe mâine dacă poţi lăsa pe mâine. SUPER RELAXARE. Asta e viaţa ce mi-o doresc. Din fericire, şi Seb gândeşte la fel.