( ! ) Notice: amp_is_available a fost denumit <strong>incorect</strong>. `amp_is_available()` (or `amp_is_request()`, formerly `is_amp_endpoint()`) was called too early and so it will not work properly. WordPress is currently doing the `init` hook. Calling this function before the `wp` action means it will not have access to `WP_Query` and the queried object to determine if it is an AMP response, thus neither the `amp_skip_post()` filter nor the AMP enabled toggle will be considered. It appears the plugin with slug `jetpack` is responsible; please contact the author. Te rog vezi <a href="https://wordpress.org/support/article/debugging-in-wordpress/">Depanare în WordPress</a> pentru mai multe informații. (Acest mesaj a fost adăugat în versiunea 2.0.0.) in /home/359389.cloudwaysapps.com/wfvrcjavmy/public_html/wp-includes/functions.php on line 5775
Call Stack
#TimeMemoryFunctionLocation
10.0006362384{main}( ).../index.php:0
20.0008362776require( '/home/359389.cloudwaysapps.com/wfvrcjavmy/public_html/wp-blog-header.php ).../index.php:17
30.0008363160require_once( '/home/359389.cloudwaysapps.com/wfvrcjavmy/public_html/wp-load.php ).../wp-blog-header.php:13
40.0009363864require_once( '/home/359389.cloudwaysapps.com/wfvrcjavmy/public_html/wp-config.php ).../wp-load.php:50
50.0014366888require_once( '/home/359389.cloudwaysapps.com/wfvrcjavmy/public_html/wp-settings.php ).../wp-config.php:74
60.452923591072do_action( $hook_name = 'init' ).../wp-settings.php:587
70.452923591448WP_Hook->do_action( $args = [0 => ''] ).../plugin.php:474
80.452923591448WP_Hook->apply_filters( $value = '', $args = [0 => ''] ).../class-wp-hook.php:331
90.779037706864Jetpack_Carousel->init( '' ).../class-wp-hook.php:307
100.779037716168Jetpack_AMP_Support::is_amp_request( ).../jetpack-carousel.php:120
110.779037716168is_amp_endpoint( ).../class.jetpack-amp-support.php:114
120.779037716168amp_is_request( ).../amp-helper-functions.php:833
130.779337716168amp_is_available( ).../amp-helper-functions.php:802
140.779337716864{closure:/home/359389.cloudwaysapps.com/wfvrcjavmy/public_html/wp-content/plugins/amp/includes/amp-helper-functions.php:388-461}( ).../amp-helper-functions.php:465
150.779937718896_doing_it_wrong( $function = 'amp_is_available', $message = '`amp_is_available()` (or `amp_is_request()`, formerly `is_amp_endpoint()`) was called too early and so it will not work properly. WordPress is currently doing the `init` hook. Calling this function before the `wp` action means it will not have access to `WP_Query` and the queried object to determine if it is an AMP response, thus neither the `amp_skip_post()` filter nor the AMP enabled toggle will be considered. It appears the plugin with slug `jetpack` is responsible; please contact the author.', $version = '2.0.0' ).../amp-helper-functions.php:459
160.779937721008trigger_error( $message = 'amp_is_available a fost denumit <strong>incorect</strong>. `amp_is_available()` (or `amp_is_request()`, formerly `is_amp_endpoint()`) was called too early and so it will not work properly. WordPress is currently doing the `init` hook. Calling this function before the `wp` action means it will not have access to `WP_Query` and the queried object to determine if it is an AMP response, thus neither the `amp_skip_post()` filter nor the AMP enabled toggle will be considered. It appears the plugin with slug `jetp'..., $error_type = 1024 ).../functions.php:5775
Analize medicale după 6 ani de veganism - Emigranti in Tenerife

Analize medicale după 6 ani de veganism


Vă rămăsesem datoare cu rezultatele analizelor mele medicale de rutină. Și asta de mult, că de atunci am mai făcut încă două seturi de analize (tot de rutină, fac cam o dată la un an – un an și jumătate), dar de, voi mă cunoașteți, scriu mult și rar. Și articolul ăsta este unul lung, dacă chiar vă interesează tema vă recomand să îl citiți când aveți 20 de minute libere, că altfel îl citiți pe sărite și nu vă ajută cu nimic. Idea este să vă inspir să faceți schimbări pozitive în alimentație, să vă ofer un strop de informație și de experiență proprie care să vă facă să începeți o documentare serioasă pe con propriu și, în final, să deveniți vegani. Asta e ideea.

Ok. Să începem. Ca mențiune, sunt vegana de 6 ani. În urmă cu 8 ani am devenit vegetariană, asta a fost în martie 2011, apoi am început să mănânc vegan în august 2011 când am aflat că sunt însărcinată cu Yago; după ce am născut m-am lăsat convinsă de un doctor să mănânc pește și alte animale marine pentru a crește B12 și asta ma făcut în vară-toamnă 2012 de câteva ori, apoi pentru că mă leșuiam de foame cu o cură raw vegană, deci crudități, aveam masive pofte de paste cu brânză așa că atunci am mâncat pentru câteva luni lactate, apoi iar vegană pentru câteva luni și iar brânză de câteva ori în noiembrie 2013; aia a fost ultima dată în care am mâncat, conștient și intenționat, un produs de origine animală – neintenționat și fără să știu, am mai mâncat unt în niște plăcinte de la patiserie pe care ei le declarau vegane și apoi am aflat că nu erau, deci morala e că mai bine îți faci plăcinte acasă că știi ce pui în ele.

Mai jos, am adăugat foile cu analizele mele de sânge și urina începând din 2011, când, așa cum am spus înainte, am început să am o dietă bazată pe plante, până la finalul lui 2019. Ca să pun concluzia analizelor la începutul articolului, după mulți ani de veganism sunt sănătoasă, stau bine la toate aspectele care, în miturile populare, sunt considerate problematice la vegani: hemoglobina, fierul, calciul, zincul, retinolul (vita A), vitamina B12, vitamina D, colesterolul, glucoza, etc.

Încep în ordine descrescătoare, cu ultimele analize, din octombrie 2019.

ANALIZE MEDICALE 2019

Așadar, după cum se poate vedea în buletinul de analize, nu am carențe nutriționale de niciun fel, dieta mea vegetală este suficientă. Am fost întrebată de multe ori de oameni care află că sunt vegană ”păi dacă nu mănânci carne, lapte și nici măcar ouă, ce faci, iei suplimente, nu?” În accepțiunea populară, plantele sunt așa, un fel de carton, o chestie pe care o bagi în burtă ca să nu îți mai ghiorțăie stomacul; dar nutritiv? În niciun caz. Fără să mai spun cât de bine e privită carnea, ori ouăle, alimentul perfect, ce mai… perfect pentru boli de inimă și artero-scleroză, asta e sigur. Mulți oameni, și oameni deștepți chiar, gândesc că plantele sunt o sursă secundară și de neluat în seamă pentru proteine, grăsimi, carbohidrați, minerale și vitamine. Am pus proteine și grăsimi primele pentru că asta e obsesia principală a majorității, dar carbohidrații sunt principalul macronutrient conținut în plante (semințe oleaginoase și nucile sunt excepția, ele având mai multe grăsimi decât carbohidrați ori proteine), ceea ce și face plantele alimentul ideal speciei noastre – combustibilul ideal al omului este glucoza, nu aminoacizii și nu grăsimile.

Dar dacă plantele au în procent ridicat carbohidrați, asta nu înseamnă că ele nu ne aduc proteinele ori grăsimile necesare. De fapt, orice parte a oricărei plante – de la rădăcină la frunze, flori, fructe și până la semințe – are toți aminoacizii esențiali, aka părți componente ale proteinelor pe care corpul nostru uman nu le fabrică singur. Unele mai mult, altele mai puțin, firește. Corpul nostru nu are mari nevoi de proteine, se pricepe bine la reciclarea celor pe care le are deja în corp. Aminoacizii care îi lipsesc vin din absolut toate plantele posibile. Fiecare plantă are toți aminoacizii esențiali. Așadar, deși proteinele au un rol esențial în funcționare tuturor sistemelor din corpul nostru, nimeni nu neagă asta, această cantitate nu este deloc așa mare cum se crede.

Cu 1 gram pe kilogram de greutate corporală e mai mult decât suficient, și cu asta sunt de acord cele mai importante instituții nutriționale din lume; deci pentru o persoană care are 60 de kilograme, 60 de grame de proteine pe zi. Înmulțit cu 4 calorii pe gram de proteină, avem 240 calorii zilnice din proteine, deci la un total de 2500 de calorii zilnice, procentual înseamnă până în 10%. Și asta este suficient în toate cazurile în care poate fi un om, deci și pentru creștere, și pentru activități sportive, și pentru intense creșteri musculare.

E clar că cu cât omul are mai multe kilograme de masă corporală, crește și numărul de proteine din formula asta de 1g proteină la fiecare kg de masă corporală, deci pentru un culturist care cântărește 110 kile, 110 g de proteine pe zi (x4 calorii=440 calorii din proteine). Un astfel de om nu mănâncă doar 2500 de calorii pe zi, ci în jur de 4000-5000, deci procentul de proteine din macronutrienți este tot în jur de 10%. Dar dacă unul este obsedat de proteine, în ciuda avertizărilor că proteinele în exces dau probleme de sănătate, atunci poate să aibă și 40% din dieta zilnică proteine, și asta doar din plante întregi, nefiind nevoie de suplimente cu proteine vegetale extrase din mazăre, cânepă, soia, etc. Trebuie doar să își facă o listă cu plantele cele mai bogate în proteine și să și-o lipească pe frigider. Gata. Și poate astfel să mănânce și 400 grame de proteine pe zi dacă vrea, plantele dau și opțiunea asta (arahide, linte, fasole, năut, soia boabe, dar se poate și soia în produse fermentate precum tofu și tempeh).

Referitor la grăsimi, la fel. Oricare parte a oricărei plante are acizi grași. Din nou, unele mai mult, altele mai puțin, firește. Există de toate în regnul vegetal. Specia noastră nu are nevoie de multe grăsimi, părerile sunt împărțite. Eu, din ce am citit și din experiența mea, consider că în jur de 10% din caloriile zilnice e mai mult decât suficient. Dar dacă, totuși, unul vrea să aibă o dietă cu un procent mai mare de grăsimi, bineînțeles că poate să o facă vegan fiind. La naiba, chiar și nociva dietă ketogenică, atât de la modă anul trecut, nu știu cum mai stă anul ăsta, se poate ține pe plante. Ai plante bogate în grăsimi câte vrei. Deci dacă ești centrat pe colesterol, omegi, ketone, fie, corpul tău, fă-o, plante grase sunt multe și chiar și plante care au grăsimi saturate există, deci de toate, pentru toți.

Așa cum până și OMS recunoaște, dietă vegană este sănătoasă și suficientă în toate stadiile de viață, inclusiv sarcină și copilărie. Dar câți oameni, atâtea diete, deci mențiuni trebuie făcute. Că nu există o dietă vegană și gata, vegan este stilul de alimentație și stilul de viață bazat pe principiul de a provoca cea mai mică cantitate de suferință animalelor, oamenilor și mediului înconjurător. Deci ai exclus corpurile și cadavrele și secrețiile și ovulațiile animalelor, rămâi cu plantele. De aici, milioane de feluri de a combina toate categoriile alimentare de plante, fiecare poate testa pe corpul lui toată viața variante și procente de macronutrienți și cum și cât și crud și gătit și mai procesat și mai natural, etc.

Dar cam toți medicii și cercetătorii care promovează plantele ca aliment ideal pentru om sunt de părere că cu cât lași plantele întregi, te orientezi către carbohidrați ca principal macronutrient, incluzi toate grupele alimentare vegetale în dieta zilnică – fructe, zarzavaturi, cereale și amidonoase, leguminoase, nuci și semințe – și mănânci suficient volum zilnic, ești în regulă.

Deci să mănânci SUFICIENTE CALORII (asta este cheia succesului, aș zice), să îți bazezi dieta ta vegană pe plante cât mai neprocesate chimic și cât mai ÎNTREGI și mai aproape de forma lor în natură (gen să mănânci mâncare de fasole în loc de burgheri de proteine extrase din fasole; fructe și legume întregi, cu toate fibrele la locul lor, în loc de sucul extras din fructe și legume; semințe și nuci, cu toate vitaminele, mineralele și mai ales fibrele lor în loc de uleiul extras din ele, etc) și să dai prioritate CARBOHIDRAȚILOR, că asta este sursa noastră primară de energie, oricât de mult ar nega opinia publică. E ca și cum am dezbate care este sursa de energie pentru motoarele diesel.

Nu este mare inginerie. Așa cum alte animale plantivore (nu știu dacă există cuvântul plantivor, dar pare legitim, în orice caz, mă refer la erbivore și frugivore) sunt perfect sănătoase mâncând doar plante și nimeni nu pune la îndoială că ele pot obține suficiente proteine sau suficient calciu ori zinc ori omega 3 din iarbă, frunze, fructe, semințe, rădăcinoase, etc., la fel și în cazul nostru. Știu ce încerci să zici, din nou vechea poveste cum că noi suntem omnivori. Nu, nu suntem, anatomia și fiziologia noastră nu are nimic în comun cu cea a animalelor omnivore. Într-adevăr, nu suntem nici erbivore, nici doar frugivore, suntem cum ar veni în engleză, că în română nu sună bine, starchivore, adică sistemul nostru digestiv produce mult mai multe enzime necesare în digestia amidonului – ăsta e un carbohidrat complex – decât animalele frugivore, deci în afară de fructe, frunze, semințe, nuci pe care le mănâncă alte animale primate ca noi, noi putem digera foarte bine cerealele, tuberculii, boabele și toate leguminoasele cu condiția să fie fierte, gătite la foc, eventual înmuiate înainte câteva ore sau o zi.

Iar asta este o mare grupă alimentară pe care noi veganii ne bazăm vitalitatea și sănătatea: amidonoasele – orez, grâu, ovăz, porumb, și alte cereale, cartofi și alți tuberculi, fasole, linte, năut, mazăre, soia și alte boabe de legume. Exclude amidonoasele din dietă și pot să începi numărătoare inversă, cum zicea cineva, 3, 2, 1, Ex-Vegan. Vezi multe cazuri celebre de pe youtube și chiar și din România, ca să înțelegi la ce mă refer. Dă căutare pe youtube ”exVegan” sau ”why I am no longer vegan”. O să găsești același tipar mereu și mereu, din fericire e la mare modă ”What I eat in a day” deci se poate vedea ce mâncau: porții mici, teama de calorii, teama de carbohidrați, exces de grăsimi (tahini, cremă de arahide, cremă de migdale, semințe și nuci, uleiuri, alimente procesate care au mult ulei, măsline, avocado la greu), cafea, ceaiuri cu ciuperci și alte energizante, că odată ce porțiile sunt mici și în ele carbohidrații sunt puțini, corpul nu are energie să funcționeze și oamenii ăștia sunt dependenți de energizante, obsesia cu detoxifierea, sucuri de fructe, sucuri de zarzavaturi, vezi cât de popular e sucul de țelină, post intermitent, post negru cu zilele, etc.

În România era o tipă prin 2012 ce avea un site totmairaw sau ceva de genul care s-a îmbolnăvit ”din cauza plantelor” – ea mânca, din ce se vedea pe site, la fel cum mâncam și eu în perioada mea crudă vegetală inspirată de Ligia Pop și cartea lui Ernst Gunter, perioadă care, cum am scris la începutul articolului, m-a dus înapoi la a consuma secreții de animale aka lactate. Deci mânca suc de fructe, suc de legume, salate de rădăcinoase, multe nuci, multe semințe și cam atât, deci multe grăsimi ca procent din caloriile zilnice, insuficienți carbohidrați deci puțină energie, insuficiente fibre și, mai ales, insuficiente calorii, undeva sub 2000 de calorii pe zi (deși multe meniuri de acolo erau clar sun 1500 de calorii), iar insuficiente calorii pentru o perioadă relativ scurtă de timp înseamnă insuficiente minerale și vitamine. Menținut nivelul ăsta pentru câteva luni și ghici ce, sănătate? Sau boală?

Apoi Călin haple fructaliu, un caz mai de actualitate. Vă amintiți ce mânca el? Fructe, sucuri de fructe, frunzoase, semințe și nuci, asta era regula. Excepția, unele amidonoase gătite. Era fan al nemâncării, a ținut multe posturi negre cu apă sau fără apă și, în general, considera că cerealele sunt diavolul, că leguminoasele sunt nedigerabile de asemenea și vedea ca sursă principală de proteine suplimentele alimentare. Ce mănâncă el acum?!

E oare corect să spui că aceste persoane s-au îmbolnăvit din cauză că plantele nu sunt optime pentru sănătatea umană? Că plantele le-au îmbolnăvit? Că o alimentație formată exclusiv din plante este INSUFICIENTĂ? Că lipsa de carne din dietă le-a îmbolnăvit?

Când devii foarte restrictiv cu dieta ta, la ce poți să te aștepți decât la pofte, pe termen scurt, și dez-echilibre, deficiențe nutriționale și boli, pe termen mediu și lung? A fi vegan nu este deloc restrictiv, asta este dieta noastră naturală. La fel cum nu spui despre un cal că este restrictiv că mănâncă doar plante. Și nici de elefant nu zici că este extrem, are o alimentație foarte restrictivă, că mănâncă doar iarbă. A fi restrictiv fiind vegan înseamnă să excluzi grupe întregi de alimente, să restricționezi porțiile și să nu-i dai corpului numărul necesar de calorii și, cel mai grav din toate, care în mod aproape cert te bagă în linie dreaptă spre ExVeganism, să îi negi mâncare pentru multe ore (post intermitent) sau pentru multe zile. Știu că, în general, oamenii privesc postul negu ca sfântul gral al sănătății. Nu, nu este, exact opusul este adevărat. Cu excepția perioadei de boală când îți dispare apetitul alimentar în mod natural și necesar, postul nu are beneficii ba chiar are urmări catastrofale pentru metabolism, pentru flora intestinală, pentru digestie, etc.

Știu, sunt oameni care și-au vindecat probleme cronice foarte vechi cu această nemâncare pentru 7, 21, 40, etc. de zile, asta a și promovat printre mase postul negru ca cea mai tare chestie pe care o poți face ca să te detoxifici și să fii sănătos (și eu am crezut minciuna asta o perioadă). Dar este discutabil dacă nemâncarea în sine le-a vindecat afecțiunile acestor oameni sau lipsa anumitor macronutrienți – proteine, grăsimi… Știu, pare incredibil, nu?, să te însănătoșești eliminând cea mai mare parte a proteinelor din dietă, dar asta li s-a întâmplat multora care, la fel ca cei de mai sus, și-au vindecat condiții cronice cu o dietă vegană bazată pe fructe și orez alb, deci peste 90% carbohidrați, pentru a reduce nivelul de proteine la sub 5% din caloriile zilnice. Să nu se înțeleagă că asta spun eu că e optim, să mănânci doar fructe și orez alb, e doar un exemplu de dietă care a vindecat ea singură boli, și nu printr-o absurdă înfometare care lansează corpul într-un carusel de dez-echilibre gastrointestinale și endocrine.

Mineralele și vitaminele vin la pachet cu o dietă vegană echilibrată ȘI BOGATĂ ÎN CALORII. Deci dacă mănânci 2500 de calorii ca femeie de 60 de kilograme cu un nivel moderat de activitate și îți bazezi dieta pe carbohidrați din alimente întregi, cât mai neprocesate chimic, atunci o să ai asigurate toate mineralele și vitaminele. Poți face o probă cu aplicații precum Cronometer unde bagi toate alimentele pe care le mănânci într-o zi (poți estima volumele sau poți cântări ce mănânci ca să treci greutatea exactă). Și dacă vezi că nu ai asigurat întreg necesarul zilnic de seleniu, spre exemplu, ori de vitamina E, cauți care sunt alimentele vegetale care conțin mari cantități din respectivele nutrimente și a doua zi te duci și cumperi ca să asiguri și elementele ăstea.

Așadar, nu, ca vegan nu trebuie să iei suplimente, nici de proteine, nici de acizi grași, nici de minerale ori vitamine.

Singurul supliment pe care îl iau este vitamina B12 – asta din vara lui 2018. Dar nu îl iau pentru că sunt vegană, îl iau pentru că TOATĂ LUMEA care trăiește în civilizație trebuie să îl ia.

Nu este o vitamină pe care să o producă plantele. Dar scuze, nici animalele nu sunt răspunzătoare. B12 e produs de bacterii.

Unii dintre voi știu că eu eram împotriva suplimentării cu B12. Eram de opinie, și oarecum încă sunt, că omul îți poate face necesarul de B12 din bacteriile care ajung să trăiască în sistemul lui digestiv. Mă refer la omul sănătos, cu imunitate puternică, floră intestinală echilibrată, omul care trăiește în armonie cu microbii din jur, nu dezinfectează mediul în care trăiește, nu ia antibiotice când răcește, care bea apă de izvor netratată chimic și nepasteurizată ori de câte ori poate, care mai mănâncă chestii fermentate gen murături, borș și alte culturi de bacterii cum ar fi pâine cu maia, etc.  Și ani de zile de veganism și analize medicale periodice mi-au dovedit că da, nivelul meu seric de B12 creștea. Din imaginile de mai jos, dacă urmăriți din 2011 până în mai 2018 (înainte să încep să iau suplimente de B12) vedeți că nivelul seric de B12 a crescut de la 191 pg/mL la 263 pg/mL (limite normale 179 – 1.160).

Și o astfel de creștere în condițiile unui nivel sănătos de B12 în corp este perfectă, nu ai nevoie de suplimente. De aia nici nu am luat până atunci, că am crezut că sunt bine. Eram spre limita de jos considerată de sistemul medical spaniol, dar totuși în limite sănătoase. Plus că nu am avut niciun simptom de deficiență de B12. Ce m-a făcut să îmi schimb părerea a fost cartea ”Could it be B12?: An Epidemic of Migdiagnoses” care, printre altele, arată că limita de jos considerată de majoritatea țărilor este prea mică și că, de fapt, mulți oameni au simptomele unei deficiențe de B12 chiar și la 400 pg/mL. Primele semne care pot indica o lipsă de vitamina B 12 sunt stările de amețeală, oboseală, bătăile accelerate ale inimii și paloarea.

Pe masura ce deficitul de B12 se accentuează, pot sa apară tulburari digestive (greață, vărsături, lipsa poftei de mâncare, balonare), senzația de furnicături și arsuri la nivelul mâinilor și picioarelor, tulburări de vedere, probleme de memorie, dificultăți în menținerea echilibrului, depresie, tulburări comportamentale.

Autorii cărții spun că multe simptome de Alzheimer, Parkinson, scleroză multiplă ori autism, ca să dau doar o listă scurtă, sunt de fapt cauzate de o deficiență de B12 și că mulți oameni care se credeau bolnavi de Alzheimer, Parkinson, scleroză multiplă ori autism s-au vindecat după ce au suplimentat cu B12 masiv și consistent până ce au ajuns la un nivel seric spre 1000 și chiar peste.

Cum am zis mai sus, nu am avut niciun simptom de deficiență dar am înțeles argumentul cărții cum că 260 pg/mL în sânge este puțin și că un nivel sănătos trebuie considerat peste 450 pg/mL. Așa că am suplimentat cu B12 cianocobalamină injectabilă la început, în primele luni, și apoi cu B12 methylcobalamină spray ori pastile de pus sub limbă. Bine, principalul motiv care m-a convins să suplimentez cu toate că nu aveam simptome și nivelul meu seric creștea peste ani a fost că am dat de teoria cum că niveluri mai mari de B12 în sânge pot ajuta la slăbit, cum B12 ajută în metabolizarea grăsimilor și a carbohidraților. Și cum eu eram la 4 ani după ce începusem să mănânc RT4 și nu slăbeam destul de repede (de la maximul de 73 kile scăzusem la 66), am crezut că poate fi pentru că am deficiență de B12. Nu, nu a funcționat, în sensul că a crescut nivelul de B12 dar nu am și slăbit datorită lui. Acum am 634 pg/mL și nu a influențat cu nimic slăbitul, deci poate că nu aveam nicio deficiență.

Ca să revin la începutul argumentului meu, lumea crede că fiind vegan ai deficiențe de B12. Dar cine citește puțin mai mult află că asta nu este o problemă exclusivă pentru vegani, aproape jumate din populație fiind în această situație. Dacă trăiești în lumea noastră modernă ești foarte pasibil de deficiențe de B12. Punct. Vitamina B12 este produsă de bacterii, nu de animale. Lumea noastră modernă este o lume antibacteriană și antibiotică. Mâncăm alimente stropite cu chimicale (care distrug flora bacteriană a solurilor) și spălate, folosim toate soluțiile posibile de curățenie antibacteriană, dormim departe de sol și intrăm aproape niciodată în contact cu pământul, avem o dietă departe de idealul speciei noastre, nu ne respectăm flora bacteriană din intestine (cei mai mulți dintre noi nici nu știu de ce ar fi importantă chestia asta), înghițim medicamente și luăm antibiotice fără să le vedem consecințele, așa că e firesc să nu mai avem în jurul nostru și pe corpul nostru și în intestinele noastre bacteriile care produc B12. Omul de dinainte de era civilizată trăia în armonie cu microbii: dormea pe sol, mânca direct de pe sol, nu își spăla salata ori fructele, nu mânca medicamente, nu avea nevoie nici de suplimente și nici să mănânce carnea unui animal pentru a lua B12. În realitate, sistemul nostru digestiv face foarte grea digestia, absorbția și asimilarea de B12 din carne, o altă dovadă că nu suntem animale carnivore ori omnivore. Ursul, câinele, pisica, leul, nu au nicio problemă în a asimila B12 din carnea cu care se hrănesc.

Eu nu știu ce nivel de B12 aveam înainte să devin vegetariană, niciodată nu am știut de vitamina asta înainte, deci niciodată nu am cerut la analize să verifice nivelul de B12 seric. Dar în 2011, la câteva luni de vegetarianism, eram jos, aproape de limita minimă – 191 pg/mL. Deci după 28 de ani de mâncat carne, lactate și ouă eu eram sub 200 pg/mL!!! Și nu, nu am probleme digestive, nu am avut gastrite sau ulcere sau alte anomalii care fac să se digereze și absoarbe și mai greu B12 din alimente. În 2018 (înainte să suplimentez cu B12), crescusem la 263 pg/mL. În anii mei de veganism nivelul a fluctuat și am observat când făceam borș a crescut, când nu am mai mâncat alimente fermentate a mai scăzut, apoi am început să beau apa de izvor netratată și iar a crescut. Am norocul de a fii o persoană care crede în natură și în capacitatea corpului de auto-însănătoșire, deci nu mai iau medicamente când mă îmbolnăvesc de mult timp, așa că și asta o fi ajutat la producția de B12.

Ca fapt divers, când mâncați carne, lactate ori ouă și spuneți că pentru B12 mâncați, tot suplimente luați. Mare parte din producția mondială de suplimente B12 se administrează sutelor de miliarde de animale care sunt omorâte anual pentru ca oamenii să aibă proteine și B12. Asta este unul din zecile de suplimente și de medicamente pe care le primesc bietele animale ca să fie ”sănătoase” și ca industria încă să poată spune ”carnea este principala sursă de B12”. Și ajungem apoi la faza că nici măcar nu se asimilează, deci suplimente de B12 luate dar prin intermediul unui animal care a trebuit să moară ca să livreze acel supliment în stomacul vostru care nici măcar nu e în stare să proceseze respectiva fleică de proteine ca să extragă suplimentul din ea. Fiți deștepți, făceți-vă propria documentare, cereți analize de B12 și trageți concluziile. Eu vă recomand să faceți un set complet de analize de sânge, urină și fecale înainte să schimbați dieta, înainte să treceți la veganism, ca să aveți astfel propriul studiu de caz. Chiar sunt curioasă câți dintre voi, cititorii acestui articol, care nu sunteți vegani, aveți un nivel peste 263 pg/mL de B12 seric.

De-a lungul anilor de veganism mi-a crescut și nivelul de vitamina D. Cum așa, fără să mănânc pește? Cum e posibil, parcă se credea că veganii sunt deficienți în vitamina D… Este un alt caz de nutriment prost interpretat și speculat de industria alimentară. Unu că nu este o problemă exclusivă dietei vegetale. Mare parte din populație are deficiențe, în ciuda unui consum de carne de pește tot mai mare în ultimele decade. Și 2, că nici măcar nu are legătură directă cu ce mâncăm, vitamina D fiind produsă la nivelul pielii noastre în contactul direct și neblocat de creme solare cu razele soarelui.

În 2017 aveam 23,7 ng/mL (considerată insuficiență între 15 și 30, sub 15 deficiență, peste 30 nivel sănătos) și cred că are legătură directă cu mutarea noastră în nordul insulei, mai la munte. Înainte de 2017 nu am cerut niciodată analiza D și niciun doctor nu mi-a zis, deci nu știu cum stăteam. Dar sunt sigură că era mai mare, cum locuiam în sud și locuiam mai aproape de ocean și lucram pe plajă și eram aproape zilnic la plajă, sub razele soarelui. În 2016 ne-am mutat în nord și chiar dacă nu suntem așa departe de ocean (stăm la 3 km de cea mai apropiată plajă), pentru că nu mai lucrăm pe plajă nu mai ieșeam la plajă așa des, și vita D era sub limita sănătoasă. După analizele din 2017 mi-am propus să stau la soare pe terasă mai des, deci chiar dacă nu am coborât la plajă mult mai des, am ieșit la soare mai des. Și s-a văzut la analizele din 2018 – 30,9 ng/mL (vezi imaginea de mai jos). Nu vă gândiți că am stat ore în șir. Nu. De cele mai multe ori, doar 30 de minute în miezul zilei, când sunt razele verticale, producătoare de D. Și nu în fiecare zi, că aici e mult timp din an înnorat. Pe aceeași schemă am crescut în continuare nivelul seric, în 31 octombrie 2019 aveam 35,1 ng/mL (vezi imaginea de mai SUS).

 

ANALIZE MEDICALE 2018

Vitamina A acum. Un alt mit care circulă este că omul nu are cum să producă suficient retinol din betacarotenii pe care îi mănâncă, deci are nevoie să consume direct retinol din carnea altor animale. Este absurd, cum a fost dovedit de multe studii. În 2018 i-am cerut doctorului să testăm treaba asta. S-a mirat, a zis că nu este o problemă reală în lumea dezvoltată care are suficiente calorii în dietă. Cum era de așteptat, sunt în limitele normale: 0,55 mg/l (0,30-1,0 mg/l) – vezi în imaginea de mai sus.

Calciu, Fosfor, Potasiu, Sodiu, Fier – fără probleme. Zinc, la fel. Alt mit care circulă e că plantele nu au suficient zinc, trebuie să punem în farfurie fructe de mare și alte cadavre pentru a nu suferi de deficiențe. Ca și Vitamina A, D, B12, nici acesta nu se testează de rutină, l-am cerut în special, s-a mirat din nou doctorul, ce-o fi zis în gândul lui, că sunt o țicnită care își caută probleme din lipsă de ocupație. Mi-a ieșit 95 mcg/dL (68-120 mcg/dL limite normale). De fapt, frica de deficiențe de minerale pe o dietă vegetală este la fel de absurdă ca miturile de mai sus. Trebuie să ne aducem aminte, sau să învățăm, de unde vin mineralele. Din pământ. Din roca mamă. Și nu, nu animalele le transformă din anorganice în organice. Ci plantele.

Frica că o dietă bazată EXCLUSIV pe plante produce deficiențe de MINERALE este hilară și stupidă. Adevărat este exact opusul: o dietă bazată doar pe plante este cea mai bună dietă de mineralizare a corpului. (repet, aveți grijă să mâncați suficiente calorii, deci minim 2500 la femei, minim 3000 calorii pe zi la bărbați, că deficiență calorică înseamnă deficiență de nutrimente, la urma urmei, indiferent cât de bogate în bunătăți sunt plantele; dacă mănânci insuficientă mâncare, dai în subnutriție). A mânca o bucată de carne sau a fierbe oasele unui biet animal care vroia să trăiască la fel de mult ca noi sau a bea secrețiile mamare a unei sărmane vaci pentru a obține niște minerale trebuie să înceteze. Vaca nu produce calciu, plantele o fac. Vaca nu face decât să extragă acel calciu din iarba pe care o mănâncă pentru a avea oase puternice să meargă și să fie sănătoasă și să dea calciu în lapte vițelului ei ca să îl facă și pe el sănătos și puternic înainte să înceapă și el să mănânce iarbă.

Deci, de reținut, 1. calciul pe care îl are vaca în corpul ei este luat de la plantele pe care le mănâncă; și 2. calciul ăla îi aparține ei și puiului ei, nu nouă. Laptele pe care îl produce corpul meu îmi aparține mie și copiilor mei. La fel cum femeile nu aparțin bărbaților, negrii nu aparțin albilor, nici animalele nu aparțin oamenilor. Fiecare are scopul lui în viață și fiecare are dreptul la viață și la libertate. Niciun animal nu este sclavul nostru.

Revenind la minerale, nu numai că ne este contraproductiv exact sănătății, sănătate pentru care zicem în primul rând că le mâncăm, că acele minerale ce vin original din niște plante reciclate prin corpurile animalelor aduc cu ele multiple substanțe dăunătoare nouă, animale mâncătoare de plante ce suntem din punct de vedere fiziologic și anatomic – grăsimi saturate, colesterol, proteine, lactoză, fier hemic, hormonii prezenți în mod natural în respectivele corpuri, produse chimice, plasticuri, antibiotice, metale grele prezente în mediu și în alimentația lor, acumulate și bioacumulate în carnea și secrețiile animalelor marine și terestre pe care le mâncăm, etc. Și ghici, populația asta omnivoră ce adoră carnea și brânza este deficientă în potasiu și magneziu, culmea, nu? Fără să mai zic de deficiențe de vitamina C, antioxidanți și fibre.

Dar este și distrugător pentru mediu. Cultivăm la nivel mondial mult mai multe plante de cât avem nevoie pentru a hrăni toată populația umană. Deci toată, fără să mai existe om care să nu aibă suficientă mâncare. Dar peste jumătate din această producție de cereale și leguminoase este destinată creșterii animalelor pe care le mâncăm. Reciclăm calorii curate și minerale sănătoase prin corpurile a aproape 100 miliarde de animale terestre și nenumărate mii de miliarde de animale marine, că ele se numără în tone, nici măcar nu sunt considerate individual, câte sunt omorâte ANUAL.

Și tot terenul de care e nevoie pentru aceste culturi, câte păduri sunt defrișate și incendiate ca să obțină teren fertil pentru soia, grâul și porumbul cultivat pentru aceste animale. A crezut cineva că arderile din Amazonia de acum ceva timp au fost spontane? Pădurile alea au fost incendii controlate de fermierii din America de Sud. Nu pentru că ei sunt niște ființe rele care urăsc natura și vor să dea foc junglei Amazoniene. Ci pentru că e cerere de carne și lapte (și ouă). Dacă stai și judeci drept înțelegi că tu, ca consumator de carne, lapte, ouă ești, la urma urmei, vinovat de incendierea pădurilor amazoniene. Un mare procent din carnea comercializată în Europa este din America de Sud. Și noi zicem că este necesar, că avem nevoie de această dietă omnivoră, că ne îmbolnăvim de subnutriție dacă nu mâncăm carne, lactate, ouă. E momentul să încetăm să mai căutăm scuze.

Și nu numai că ne cauzează boli și moarte prematură nouă, consumatorilor. Și nu numai că distruge planeta, agricultura animală fiind principala cauză a deforestării, a emisiilor de metan și dioxid de carbon și, în final, a creșterii efectului de seră. Dar implică înmulțirea artificială a mii de miliarde de animale în fiecare an. Asuprirea lor, tratarea lor ca pe niște obiecte și, în final, omorârea lor. Indiferent unde a trăit respectivul animal pe care acum îl ai în farfurie, că vine din America de Sud sau din Africa sau din America, Asia, Europa ori chiar fundul curții bunicii de la țară din Gorj, viața lui se termină tot prematur, tot de lama unui cuțit. Și indiferent cât de ”uman” ar fi modul în care este înjunghiat sau i se taie gâtul acestui animal, cred că ești de acord cu mine că nu există un mod uman, etic ori corect de a omorî pe cineva care nu vrea să moară.

Și măcar de ar fi vreo justificare pentru aceste mii de miliarde de morți anuale. Măcar de ar fi cu adevărat necesare cum am fost mințiți că sunt. Când toate scuzele cad una după alta, că câr, că mâr, că B12, că minerale, că retinol, că Omega 3 (am scris puțin despre Omega 3 într-un articol trecut; nu am făcut analiză de sânge pentru că aici nu se face, dar dacă în viitor găsesc cum să îmi analizez nivelul de Omega 3, o s-o fac și vă spun rezultatul), că proteine, că colesterol, nu rămâne decât atât: dar carnea are gust bun, cum să mănânci piure fără carne lângă? Și te întreb acum. Este asta o justificare pentru atâta moarte și suferință? Gustul tău personal? Ai considera că un om care adoră gustul de carne de om este astfel justificat să cumpere carne de om (da, există pe piața neagră)? Are el dreptul să ucidă sau să comande uciderea unui copil când plătește ca să cumpere ficăței de copil, că cică sunt delicioși? Pentru că ceva este gustos, trebuie să îl mâncăm?

Papilele gustative se schimbă la câteva zile, deci ce acum ți se pare de nemâncat, peste câteva săptămâni de dietă vegană o să îi descoperi gustul. Plus că oricum sunt foarte multe mâncăruri vegetale care deja îți plac, începi cu ălea. Adaugi diversitate pe parcurs. Fără să mai zic că nu am întâlnit om care să nu iubească fructele.

Și, ca orice dependență, și dependența de carne, lactate (brânză în special, care are cazomorfine, o substanță ce dă dependență, concentrate prin însăși natura ei de smântână foarte concentrată) și ouă se vindecă rapid (câteva săptămâni) dacă mănânci suficient. Numărul unu pentru care există ex-vegani este acela că nu mâncau suficiente calorii. Frica de volume mari, de calorii, face ca mulți oameni când încep să mănânce doar plante să țină, practic, cure de înfometare. Astfel corpul cere calorii, aka pofte alimentare, și ce poate să ceară un corp obișnuit cu carne, brânză, ouă? Ce poate cere el? Brocoli? Banane? Orez cu ciuperci? Haha…

De aia mulți ex-vegani zic ”îmi cerea corpul pește” sau ”cum am început să mănânc carne cum mi-a revenit energia”. Produsele de origine animală având multe grăsimi, prin natura lor, au multe calorii. Sunt mai dense caloric, deci volume mici satisfac cerințele energetice ale zilei. Plantele, având în mare parte carbohidrați (1g carbohidrați are 4 calorii, 1g grăsime are 9 calorii, deci mai mult de dublu) sunt mai sărace caloric, deci trebuie să mănânci mai mare volum de mâncare când ești vegan ca să obții aceleași calorii ca un mâncător de carne, brânză, ouă. Plus că plantele au și fibre și apă și astfel densitatea calorică a plantelor scade și mai mult, deci trebuie să mănânci clar porții mult mai mari ca vegan. DAR DE CE AR FI ASTA O PROBLEMĂ? Tuturor ne place să mâncăm mult. Nu am întâlnit până acum om care să zică că adoră să mănânce puținel. Cei care mănâncă puțin pentru că nu au poftă de mâncare au o afecțiune de sănătate care le taie pofta de mâncare, și aici trebuie cercetat, analizat, etc., de mult ori este chiar o deficiență nutrițională, culmea. Sau beau cafea, ceaiuri, energizante, fumează, etc., care taie apetitul.

Ca vegan care are o dietă bazată pe alimente întregi, neprocesate, integrale, cât mai aproape de starea lor în natură, a mânca mult nu înseamnă îmbuibare. Un volum mare de orez cu ciuperci și salată verde face caloric cât o farfurie cu o bucată de carne, brânză și cartofi, farfurie care nici măcar nu satură pe cei mai mulți oameni (de aia felul unu, felul 2 și desert după). Aceleași calorii care sunt în farfuria de carne cu cartofi și brânză pe deasupra, vreo 600-800, satură când vine vorba de porția mare de orez cu ciuperci și salată. Pentru că e un volum mult mai mare, sunt multe fibre, astfel se umple stomacul, se întinde bine și sunt atinși receptorii de sațietate din stomac.

Eu nu mănânc desert după masă, și mulți vegani care mănâncă ca mine nu o fac. Nu pentru că mă abțin, ci pentru că sunt atât de plină după masă că nu mai am nicio poftă de desert. Sațietatea când este instalată, și sațietatea plină de fibre a unei diete vegane bazată pe alimente întregi este cea mai sănătoasă formă de a te opri din mâncat, nu mai intră niciun desert. În cazul a 600-800 de calorii din carne și brânză ocupă mai puțin spațiu în stomac și nu dau sațietate, senzația aia faină de sătul, și omul continuă să mănânce. Am făcut o comparație de genul ăsta, pe sumă de calorii de la o porție vegană și o porție ne-vegană în acest articol mai vechi.

 

ANALIZE MEDICALE 2017

Trecând la alte aspecte ale dietei mele bazată pe plante, când în 2014 am început dieta RawTill4 (adică fructe la micul dejun și la prânz și mâncare gătită la cină, calorii nelimitate, mâncare pe săturate potrivit senzațiilor de foame și de sațietate, calorii bazate în mare parte pe carbohidrați) lumea s-a scandalizat și mi-a prezis diabet și obezitate. Alt mit care există, în ciuda informației corecte care circulă de mulți ani în jurnalele medicale, studii de nutriție, cărți, internet, etc, este că carbohidrații cauzează diabet zaharat sau tip 2 și obezitate. Fructele, cartofii, pastele, pâinea, orezul sunt considerate cauzatoare de boli.

Nu că stătea în mine și analizele mele medicale să dovedească contrariul, că chiar nu era nevoie, atât de multe studii și date clinice sunt pe tema asta, dar trebuie să atrag atenția și asupra nivelului meu de glucoză. Ei bine, după 5 ani de a mânca zilnic peste 500 de grame de carbohidrați pe zi într-un procentaj de peste 70% din caloriile zilnice (cam așa sunt în ultimii ani, între 70 și 80% de carbohidrați, între 7 și 12% proteine și cam 7-15% grăsimi – în primii doi ani de RT4 eram mai mult spre 90% carbohidrați), eu, potrivit teoriei populare cum că carbohidrații îți dau diabet 2 și te fac obez, ar fi trebuit să fiu cel puțin prediabetică, nu? Și să fiu destul de obeză, am făcut socoteala că ar fi trebuit să cântăresc vreo 95 de kilograme la ritmul în care am mâncat între 2500 și 4000+ calorii pe zi din august 2014 încoace (cu unele mici excepții).

Am 72 de kg, indice de masă corporală 26, nu, nu am slăbit așa cum credeam când am început RawTill4, de aia în ultimele luni îmi pun și alte întrebări, gen cauze psihosomatice, emoții, conflicte, secondary gain, o să scriu în alt articol despre asta, dar nu sunt nici pe departe atât de grasă cât ar fi, și cât este, defapt, o persoană care mănâncă atât de multe calorii pe dieta carnivoră/omnivoră. Și nu numai că nu sunt diabetică, nici prediabetică, dar sunt în zona cea mai sănătoasă a graficului markerului numărul unu pentru diagnosticarea diabetului, hemoglobina glicosilată (HbA1c) – 5,3% (limite normale 4-6); glucoza bazală 74 mg/dL (65-110 mg/dL limite normale).

 

ANALIZE MEDICALE 2015

Legat tot de carbohidrați și de mâncare din plin, fără restricții calorice, să vorbim puțin despre trigliceride. Au crescut de când cu RT4, așa cum era de prevăzut, dar niciodată nu au depășit limita maximă. Înainte de epoca RT4 erau sub 100 mg/dL (limite normale 50-160 mg/dL), în primii ani de RT4 s-au dus spre 120 (în 2015), apoi a scăzut la 110 în 2017 și 92 mg/dL în 2018. La sfârșitul lui 2017 chiar începusem să slăbesc – de la maximul de 73 cât atinsesem înainte de sarcina cu Maria în prima parte a anului 2016, la vreo 70 cât aveam după ce am născut-o pe Maria în februarie 2017, în mai 2018, atunci când am făcut analizele, aveam 66 de kilograme. Apoi au crescut lent ca să ajung în decembrie anul trecut, deci 2019, să cântăresc 75,5 kile. Dieta, în mare parte la fel, somnul și restul, cam la fel, mare mirare pe mine, că ce mi se întâmplă. Îngrășarea mea s-a reflectat și în nivelul mai crescut de trigliceride de la analizele din oct 2019 – 157 mg/dL. Da, tot sub limita maximă, dar sus, mai sus decât le-am avut vreodată în toate aceste analize postate aici (2011-2019). Doctorul, el însuși destul de gras, mi-a zis că nu e mare nivelul de trigliceride, să nu îmi fac probleme (îmi închipui ce fel de niveluri astronomice vede el la cum mănâncă în general populația – trigliceridele cresc și de la grăsimile trans, majoritatea produselor procesate și toate produsele procesate animale au grăsimi trans). Și apoi, în ultimele 2 luni, fără schimbări în dietă, fără să fac mai multă mișcare, bachiar mai puțină, am slăbit 3 kile. Foarte ciudat. Am niște teorii, trebuie neapărat să scriu despre într-un articol separat.

 

ANALIZELE MEDICALE  2013

De la trigliceride, la colesterol. Eu nu mănânc colesterol, cum am o dietă vegetală și cum colesterolul este o grăsime produsă exclusiv de animale. Ia te uită, corpul meu chiar a produs suficient colesterol? Una din spaimele mari ale omenirii, indusă tot de industria animală prin marketing mincinos, este că nu producem suficient colesterol și de aia trebuie să îl furăm din corpurile altor animale ca noi care au fost eficiente în a produce colesterol. Adică vaca care mănâncă iarbă, deci este un animal pur erbivor, face suficient colesterol. Dar omul care nu mănâncă numai iarbă (adică frunzoase) ci si fructe, legume, cereale, cartofi, semințe și nuci, ei bine el nu poate, e incapabil?!?

Oricum, cine este iubitor de nivel mare de colesterol în plasmă poate să-l crească mâncând grăsimi saturate vegetale – cocos, ulei de cocos, unt de cacao, ciocolată, arahide și unt de arahide – nu-i problemă, poți face boli cardiovasculare și cu grăsimi vegetale, pe cuvânt.

Îmi pare rău că nu mi-am făcut analize înainte de schimbarea dietei. Știu că prin 2007, înainte să plec din București la Sibiu, mi-am făcut analizele ălea obligatorii și eram anemică, cel puțin de asta îmi amintesc, aveam anemie feriprivă, păcat că nu mai am foile. Atunci mi-a dat doctorul să iau pastile de fier, hahah ce glumă. Încă îmi amintesc constipația de atunci.

Ironic este că lumea te întreabă imediat de nutriție, minerale, vitamine și sănătate cum te aude că ești vegan sau vrei să te faci vegan. Asta ca și cum dieta asta omnivoră a omului are ca rezultat sănătatea. Când toate bolile principale, astea care cauzează cei mai mulți morți la nivel mondial, sunt boli cauzate în mare parte de mâncarea pe care o mâncăm. Deci hipertensivul, diabeticul, constipatul, obezul, operatul pe inimă și cel cu arterele blocate de colesterol te întreabă cum vei putea rămâne sănătos (ca ei?!) lipsindu-te de carne & co. De-a râsu plânsu. La un moment dat, doctorul meu (care e obez) m-a întrebat de unde îmi iau mineralele când a auzit că sunt vegană. Și avea buletinul analizelor mele în mână. Tocmai ce îmi spusese că ce bine stau cu analizele și eu l-am întrebat de o chestie cu B12 și i-am zis că sunt vegană. Deci cuvântul vegan l-a făcut să uite complet că tocmai îmi spusese ce analize bune am. ”Vi se pare că am deficiențe nutriționale?” i-am zis. S-a bâlbâit, ce mai putea să spună?!

Presupun că mai sunt multe aspecte de discutat în legătură cu aceste analize medicale, acum nu îmi mai vine ceva anume în minte. În urma comentariilor voastre, o să revin probabil cu un alt articol cu completări. În continuare pun și restul analizelor pe care le mai am, din 2012, cu o lună înainte să îl nasc pe Yago și din 2011, două seturi de analize din trimestrul 1 și 2 de sarcină.

 

ANALIZELE MEDICALE 2012 – trimestrul 3 de sarcină

 

Acum cele din 2011 octombrie, când am cerut pentru prima data analiza lui B12

 

ANALIZELE MEDICALE 2011 – al doilea trimestru de sarcină

Și ultimele pe care le am, din august 2011, a treia lună de sarcină cu Yago.

ANALIZE MEDICALE 2011 – trimestru I sarcină