„He is Seba. He is always late. He will take us pictures!” mă prezenta acum câteva zile Domingo, boss-ul şcolii de surf cu care colaborez de o lună, celor cinci clienţi dornici să înveţe să călărească valurile pe placa de surf. Sunt chiar la muncă acum, când scriu acest post plănuit şi promis demult. Faţă în faţă cu oceanul, între valuri butonez textul pe telefon.
Am început pe la sfârşitul lui iulie iar iniţial, prima colaborare a fost, aşa cum era firesc, cu şcoală de surf a lui Dinho, brazilianul cu magazinul de surf căruia i-am făcut şi site-ul palmbeachtenerife.com. L-am bătut la cap şi în cele din urmă am început să fac poze la cursurile lor de surf. Aşa cum mă aşteptăm, nu a fost rău deloc, dar din păcate, atunci când băieţii s-au prins că se pot face nişte bani şi din asta m-au pus pe liber şi au preferat să-şi facă ei poze la clienţi, mai ales că le venise un nou instructor care avea un aparat bunicel. Înţelegerea mea cu ei era cu 20 la sută din tot ce câştig pentru şcoala de surf . Ei au vrut totul cel puţin pentru august, când e vârf de sezon. Din septembrie urma să revin dar să facem de data asta jumi-juma, deşi eu le foloseam doar curentul şi aveam unde arată pozele.
În plus, cu o zi sau două înainte de „concediere” am avut şi un mic accident de muncă, soldat cu pagube materiale si mare supărare. Am alunecat şi am căzut în apa, iar obiectivul 17-85 a luat apă. Acum merge motoraşul şi focalizează dar trebuie dus la curăţat..dacă aveţi sugestii sunt bine venite. Din fericire lucrez cu un zoom Canon 70-200, de împrumut de la Dan, pus pe Canon-ul 50D al lui Je. Pentax-ul meu nu are acumulatori buni si multe altele necesare la fotografia de surf.
