Târgul de la Guaza m-a fascinat atât de mult încât duminică am semnat din nou condica, dar de data aceasta la propriu, ca negustor de acareturi de prin garajul lui Dan.
Pe la mijlocul săptămânii trecute, Dan a decis că garajul său trebuie reorganizat din temelii şi m-a invitat şi pe mine la eveniment. Barca, a cărei reconstrucţie stă deocamdată sub semnul hazardului, ocupa prea mult loc şi trebuia aşezată în altă parte, plus că trebuiau executate diverse alte permutări strategice pentru a câştiga spaţiu.
Ca la orice reorganizare apar lucruri de care te poţi lipsi şi pe care ori le arunci, ori le vinzi… la târgul de vechituri. Şi credeţi-mă că la Guaza chiar se vinde orice. De ce să nu experimentăm şi noi  negustoria?
Cam ciudată taraba noastră cu câteva lucruşoare... Radio-casetofonul din imagine nu a fost de vânzare, ci de atmosferă, deşi au fost mulţi care au întrebat de preţ
Zis, plănuit şi executat. Duminică pe la 8 şi ceva ieşeam din garaj cu jumperul lui Dan încărcat cu acareturi. Nu multe, doar aşa de testat piaţa, adică un dulap, o noptieră, o măsuţă de sticlă ca nouă, două cadre de biciclete, o valiză de plastic, o combină, un radio cd, o chiuvetă, nişte plăci ceramice, două scaune şi cam atât. Pe drum am luat două sticle de apă rece să înfruntăm cu spor canicula şi am purces.
La Guaza târgul cam plin la prima vedere. S-a găsit totuşi loc şi pentru noi, la margine iar după, au mai venit alţi doi negustori de ocazie întârziaţi. Taxatorul era pe poziţie şi ne-a tăiat rapid chitanţă de 5 euro, spunându-ne regulile jocului: doar lucruri vechi, fără alimente sau băuturi. Eu mi-am zis că măcar taxa să iasă… dar s-a petrecut ceva incredibil. Nu a deschis Dan bine uşa jumperului ca să scoatem lucrurile, că au apărut muşteriii. Un cadru de bicicletă nu a mai ajuns să fie expus şi ne-a plătit taxa deja. Apoi până să montez eu măsuţa de sticlă, au dispărut combina şi radio cd-ul. Deja făceam profit. Mă rog, pentru cârcotaşi, Dan era în profit:).
Lângă noi, nişte englezi nu prea vindeau haine vechi, trei bucăţi la doi euro
În orice caz, când ne-am aşezat la umbra maşinii ca boierii, cu sticlele de apa îmbrobodite de condens pe masă, am realizat că scaunele nu se vor vinde… că doar stăm pe ele. Nu era o problemă, aşa că ne-am relaxat şi ne-am conceput strategia de marketing. „Todo a un euro!”  s-a dovedit de succes, pentru că nu peste multă vreme am rămas fără măsuţa de sticlă, adjudecată de un cuplu de spanioli cu 5 euro :).  Cât am dat o tură prin târg s-a vândut şi valiza cu 4 euro.. Umbra noastră se subţiase sensibil şi am ridicat ancora, fără să mai aşteptăm un englez care promisese că revine după al doilea cadru de bicicletă. Bilanţ final, 17 euro profit şi garajul lui Dan mai liber.
Dar asta nu e totul, pentru că vom reveni în Guaza la negustorie, (sper şi cu Je de data asta), dar cu mai multe vechituri. Un marocan, negustor de încălţăminte în Las Americas ne-a propus să-l scăpam şi pe el de vechituri, fără nicio obligaţie. Acum avem chiar şi un fel de autorizaţie, o declaraţie pe proprie răspundere că ne angajăm să vindem lucruri second hand şi în niciun caz alimente şi băuturi, deşi ar fi o afacere pentru că la căldura din Guaza, te deshidratezi  rapid. Dealtfel, Dan şi-a donat sticla de apă de jumătate plină unui neamţ, vecin de târg, care a venit să o cumpere 🙂
Spre final, cu bruma de marfă, ca-n deşertul Mojave 🙂

P.S. Am uitat să pomenesc de masca de scudundari luată la prima vizită la Guaza, cu un euro. Nu era deloc competitivă… că lua apa. Am căutat femeia de la care o luasem ca să o schimb şi nu am găsit-o, aşa că am pus-o pe masă. S-a vândut tot cu un euro, dar am ramas cu tubul profit. In schimb o mască am detectat la Dan în garaj şi cum el e ocupat cu surful, o putem folosi liniştiţi.

Join the Conversation

6 Comments

  1. blogul vostru ar trebui sa se numeasca ‘OLTENI IN TENERIFE’ hihi, ca sa vada toata lumea pana unde a ajuns olteanu….hihi 🙂 bafta multa prin tenerife desi eu cred ca o sa va intoarceti pana la urma in tara … 🙂

    1. Heh..cu astfel de comentarii nu faci decat sa-i ambitionezi sa ramana in Tenerife..:)

  2. plec din tenerife, nu va mai stresati..ma duc in fuerteventura toata iarna. surfing amigos.

    1. Nu cred ca se referea la tine Dane…tu ai prins radacini acolo, e evident acest lucru.Era vorba de „sibieni”…

  3. Nu inteleg de ce se ambitioneaza cei doi sa se dea „sibieni”. Le este rusine cu originea lor? Mie nu mi-ar fi.

  4. Băh băieţi, cine şi unde s-a „ambiţionat” să se dea sibian (de parcă asta ar fi vreun titlu de nobleţe)? Şi cine a ascuns că e oltean?

    Pues, io cred că voi aţi fumat ceva tare rău de tot (şi aici nu mă refer la Dan 😀 )

Leave a comment

Lasă un răspuns